Semnătura electronică| Legea nr. 214/2024 privind semnătura electronică și prestarea serviciilor de încredere

Semnătura electronică| Legea nr. 214/2024 privind semnătura electronică și prestarea serviciilor de încredere

Adoptarea Legii nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturilor electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea („Legea nr. 214/2024”) marchează un progres în legislația românească. Aceasta urmărește stabilirea unui cadru legal mai clar și mai previzibil pentru utilizarea și efectele diferitelor tipuri de semnături electronice și aliniază legislația națională la Regulamentul european privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața electronică și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (denumit în continuare „Regulamentul e-IDAS).

Legislația română anterioară prevedea trei tipuri de semnături electronice:

  • Nivel de securitate de bază: semnătura electronică simplă – date în formă electronică atașate sau asociate cu alte date în formă electronică, reprezentând o metodă de identificare, cum ar fi o semnătură în format png/jpg aplicată într-un document Word transformat în PDF (semnătură electronică simplă în temeiul Regulamentului e-IDAS);
  • Nivel de securitate avansat: semnătura electronică extinsă – o semnătură electronică care îndeplinește anumite condiții, cum ar fi asigurarea identificării semnatarului (semnătură electronică avansată conform Regulamentului e-IDAS).
  • Cel mai înalt nivel de securitate: semnătura electronică extinsă bazată pe un certificat calificat – o semnătură electronică bazată pe un certificat calificat emis de un prestator de servicii de încredere care respectă anumite condiții (semnătură electronică calificată conform Regulamentului e-IDAS).

Conform legii anterioare, doar documentele electronice semnate cu o semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat erau asimilate cu un document purtând o semnătură olografă, îndeplinind cerințele formei scrise ca o condiție de validitate (ad validitatem) sau ca o condiție probatorie (ad probationem). Similar, Legea nr. 214/2024 echivalează documentele semnate cu o semnătură electronică calificată emisă de un prestator de servicii de încredere calificat cu semnăturile olografe, cu excepția cazurilor care necesită autentificarea actului.

Inovația adusă de Legea nr. 214/2024 constă în faptul că echivalează alte tipuri de semnături electronice cu semnăturile olografe, dacă îndeplinesc anumite condiții. În plus, aceasta armonizează terminologia cu Regulamentul e-IDAS, clasificând semnăturile electronice în trei categorii: simple, avansate și calificate.

  1. Efectele semnăturii electronice

      1.1. Forma scrisă ca o condiție de validitate

Dacă legea cere forma scrisă a unui document ca o condiție de validitate (ad validitatem), atunci semnătura electronică utilizată poate fi (i) calificată sau (ii) avansată, dacă are aceeași valabilitate juridică ca un document semnat cu o semnătură olografă, ceea ce, conform Legii nr. 214/2024, are loc în oricare dintre următoarele scenarii:

a. documentul este semnat cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnături electronice emis de o autoritate publică sau instituție publică din România sau de un prestator de servicii de încredere calificat;

b. documentul electronic este recunoscut de către cel căruia îi este opus; recunoașterea poate rezulta din faptul că partea care contestă semnătura electronică avansată execută total sau parțial obligațiile care decurg din documentul electronic;

c. părțile au agreat în mod expres, printr-un document distinct, semnat fie cu o semnătură olografă, fie cu o semnătură electronică calificată, să acorde semnăturii electronice avansate aceleași efecte juridice ca și o semnătură olografă.

 

      1.2. Forma scrisă ca o condiție de probă (ad probationem)

Dacă legea cere forma scrisă a unui document ca o condiție de validitate (ad validitatem), atunci semnătura electronică utilizată poate fi (i) calificată sau (ii) avansată, dacă are aceeași valabilitate juridică ca un document semnat cu o semnătură olografă, ceea ce, conform Legii nr. 214/2024, are loc în oricare dintre următoarele scenarii:

a. în cazul actelor patrimoniale evaluabile în bani, cu o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie la data semnării actului (la acest moment, în jur de 1.850 lei, echivalentul a aproximativ 370 de euro);

b. documentul electronic este recunoscut de către partea căreia i se opune; recunoașterea poate să rezulte din faptul că partea care contestă semnătura electronică avansată execută total sau parțial obligațiile care decurg din documentul electronic;

c.în cazul în care ambele părți sunt profesioniști în sensul Codului Civil și au agreat în mod expres, într-un document separat semnat fie cu o semnătură olografă, fie cu o semnătură electronică calificată, să acorde semnăturii electronice simple efectele juridice ale unei semnături olografe.

 

      2. Contestarea semnăturii electronice

Toate cele trei tipuri de semnături electronice pot fi considerate început de dovadă scrisă dacă nu îndeplinesc criteriile pentru a fi echivalate cu o semnătură olografă.

 

    2.1. Contestarea semnăturii electronice calificate

Dacă o parte contestă semnătura electronică calificată, validitatea acesteia va fi verificată de către instanță. Sarcina probei cu privire la încălcarea condițiilor legale și tehnice legate de semnătura electronică calificată revine părții care o contestă.

 

    2.2. Contestarea semnăturii electronice avansate și a semnăturii electronice simple

Dacă o parte contestă semnătura electronică avansată sau semnătura electronică simplă, verificarea validității acesteia poate fi realizată prin una dintre următoarele modalități:

a. prin metode de validare disponibile public, validate de autoritatea de supraveghere și de reglementare în domeniu;

b. de către emitentul semnăturii electronice avansate, cu respectarea anumitor condiții;

c. printr-o expertiză tehnică de specialitate, dacă verificarea validității nu se poate realiza prin modalitățile prevăzute la lit. a) sau b) sau, în cazul semnăturii simple, cu celelalte mijloace de probă, în condițiile Codului de procedură civilă.

    

În acest caz, sarcina probei cu privire la îndeplinirea condițiilor legale și tehnice revine părții care susține validitatea semnăturii.

 

    3. Intrarea în vigoare

Legea nr. 214/2024 va intra în vigoare pe 8 octombrie 2024.